Cetatea geto – dacică: “Cetatea de la Cotnari”

Cetatea geto-dacică de la Cotnari dăinuie de mai bine de 2.500 de ani, fiind construită în secolele IV – III a.Chr. chiar pe creasta dealului. În anul 1967, s-au făcut săpături arheologice, iar zona a fost protejată. Cetatea dacică a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice.
Edificiul este deschis spre vizitare, iar turiștii pot vedea o ampla secțiune arheologică situată pe valul de apărare; un important element al organizării teritoriale din acea perioadă, valul permite înțelegerea sistemului de construcție și structurile acestuia.

Situl arheologic de la Hodora “Dealul Calafat ”

Cu mult dinaintea dacilor, încă din neolitic, pe Dealul Calafat s-au descoperit primele vestigii ale celei mai vechi civilizaţii din Europa, cultura cucuteni. Întinzându-se pe o suprafață de 35 000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei, descoperirile arheologice aferente culturii cucuteni sunt cele mai timpuri vestigii de pe teritoriul ţării noastre.
Multe dintre aceste vestigii sunt păstrate în Muzeul civilizaţiei cucuteni. S-au găs  it resturi de amfore corespunzătoare perioadei geto-dace. Printre numeroasele resturi de podine arse, aici s-au găsit piese de silex calcinat, un topor plat, iar la poalele dealului, în preajma acestuia s-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat decorate cu figuri geometrice.

Rezervatia forestieră Pădurea Cotnari-Cătălina

Deasupra satului Cotnari la o altitudine de 400 metri, pe o suprafaţă de circa 8 hectare se află Pădurea Seculară Cătălina.
Rezervaţia Naturală Pădurea Cătălina este una dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova. În acest areal sunt protejate specii de fag, cu vârste cuprinse între 150 şi 200 de ani şi deasemenea specii protejate de plante, păsări şi animale.
Rezervaţia Naturală declarată încă din anul 2000, Pădurea Cătălina găzduieşte exemplare din specia de fag de crimeea.
România deţine încă cele mai mari resurse de fag din Europa.
Prezenţa arborilor seculari în peisajele actuale este datorată modurilor tradiţionale de folosire ale terenurilor din trecut, în anumite regiuni chiar din Evul Mediu.

Ruinele Beciurilor Domnești din Cotnari

În secolul 15, Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei a construit aici o Curte Domnească, unde, astăzi, singurele rămăşiţe palpabile sunt Beciurile Domneşti şi Biserica Cuvioasa Paraschiva.
Curtea Domnească din Cotnari, locul unde se găsesc vestitele
Pivniţe Domneşti, s-a deteriorat cu timpul. Se spune că din locurile unde sunt aceste pivniţe ar porni un tunel ce ar duce, pe sub pământ, până în Hârlău.

Marele Domnitor Ştefan cel Mare aprecia în mod deosebit
faimoasele podgorii ale Cotnarilor. La Curtea Domnească de aici a construit poduri, drumuri şi pivniţe, iar Beciul Domnesc datează de mai bine de 500 de ani.
Beciurile Domneşti ale lui Ştefan cel Mare erau locuri de taină, unde se îmbina şi se cuprindea gustul dumnezeiesc şi rafinamentul vinului bun.
Îndeletnicirea meşterilor constructori şi stilul arhitectural din acele vremuri sunt de-a dreptul impresionante. Cu materiale de construcţii mult mai modeste faţă de cele din ziua de azi meşterii au reuşit să creeze ziduri care să dureze mai bine de sute de ani.

Biserica Domnească “Sf. Paraschiva”

O piesă importantă din Curtea Domneasca a Domnitorului Ştefan cel Mare, aflată chiar în centrul comunei, o bijuterie a patrimoniului istoric românesc este Biserica “Sf. Parascheva” Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493. Aceasta a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din anul 2004.
Prezența unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colțurile superioare și muluri în arc ușor frânt, precum și ancadramentul ușii de intrare, de profil clasic și cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea.
Între anii 1831-1832, biserica a suferit modificări în interior, care au avut ca rezultat eliminarea peretului despărțitor dintre pronaos și naos și înlocuirea acestuia cu o arcadă simplă.

Podul medieval din Cârjoaia

Un alt obiectiv turistic este podul Medieval construit în secolul XV de Domnitorul Ştefan cel Mare, care se află între satul Cotnari si Cârjoaia.
Podul Medieval din Cârjoaia este un pod de piatră construit în secolul al XV-lea care traversează râul Cârjoaia.
Podul Medieval a fost înscris pe lista monumentelor istorice încă din anul 2004.
În prezent, nu se mai poate aprecia exact ce părți ale podului mai aparțin construcției originale. Ele se prezintă astăzi ca o boltă eliptică, executată din lespezi groase de piatră.
Acesta a fost deschis traficului rutier până în anul 1985, când s-a construit un pod nou din beton armat situat la circa 15 metri în aval.
Podul a fost făcut din piatră de râu cioplită şi măsoară 42 de metri lungime. Iniţial, el avea 4 bolţi, dar la cererea Domnitorului Mihail Sturza în 1847, a fost refăcut cu o singură deschidere a arcului și nu toate cele patru bolți.

Ruinele Schola Latina Despot Vodă

Un alt domnitor care şi-a pus amprenta asupra comunei Cotnari a fost
excentricul Despot Vodă. A vrut să introducă civilizaţia occidentală şi în
Moldova şi a adus profesori străini deschizând o şcoală la Cotnari, Şcoala Latină.
Schola Latina a însemnat începutul învăţământului umanist în Moldova. Construită în 1562, aceasta a avut gradul de colegiu, echivalentul gimnaziului din zilele noastre şi nu de academie sau universitate.
La Şcoala Latină veneau să înveţe atât copii de boieri, cât şi cei de răzeşi, dar această şcoală pregătea calea spre un învăţământ superior, având clădire proprie, profesori calificaţi, internat şi burse pentru copiii „aduşi din diferite părţi ale ţării”. Dar şcoala constituia doar un punct dintr-un program cultural mai vast, care cuprindea şi o bibliotecă umanistă de curte, şi o academie.

Ruinele Bisericii Catolice din Cotnari

Statisticile catolice menţionează, pentru prima dată, existenţa catolicilor la Cotnari în anul 1599, având 198 familii cu un total de 1083 credincioşi. Localitatea era una din cele mai populate, fiind a treia, urmând imediat după Suceava şi Bacău. La Cotnari erau atunci patru biserici catolice.
În Cotnari, pe lângă bisericuţa de lemn din cimitir, sunt încă trei biserici de piatră. Una din aceste biserici de piatră era cea mare gotică, ale cărei ruine se văd şi azi. În interiorul acestor ruine s-au făcut săpături în ultimii ani. Acestea au scos la iveală multe obiecte de cult, care atestă existenţa catolicilor încă din secolul al XV-lea.
Biserica actuală de la Cotnari a fost – înainte de 1900 – un fel de capelă pe mormântul unor familii catolice din Hârlău care-şi îngropau morţii la Cotnari şi apoi s-a prelungit, formând bisericuţa actuală. Biserica a suferit mai multe reparaţii şi modificări.